Numele ţării noastre este unul vechi, provine din limba latină şi apărea în texte latine încă de la sfârşitul antichităţii şi din perioada Evului Mediu. Istoricul Ioan-Aurel Pop spunea, într-un discurs rostit la Academia Română, că numele de „Ţara Românească“, cum era intitulată provincia istorică de la sud de Carpaţi, este „absolut identic cu acela de România“.
„Numele de Ţară Românească este absolut identic cu acela de Românie“, spunea istoricul Ioan-Aurel Pop, academician şi rector al UBB, într-un discurs rostit la Academia Română, în care explica istoria şi semnificaţia numelor de român şi România. „Numele unui popor şi numele unui stat sunt uneori aproape la fel de importante ca existenţa propriu-zisă a poporului respectiv şi a statului în cauză“, adaugă acesta.
România, în forma pe care o ştim azi, cu graniţele actuale, există din 1946-1947, când la Conferinţa de Pace de la Paris a fost consfinţită noua ordine politică de după război.
„Numele de România (în forma specifică, cu vocalele „o” şi „â”) s-a folosit pentru prima oară în mod oficial, în documente de stat, prin anii 1862-1866, pentru teritoriul rezultat din unirea Ţării Româneşti (Oltenia şi Muntenia, fără Dobrogea) şi Moldovei (partea central-apuseană – cu zona de la nordul gurilor Dunării – fără Bucovina şi fără cea mai mare parte din Basarabia). Constituţia de la 1866 a consacrat numele de România. În străinătate s-a mai folosit, o perioadă, numele de Valahia. Foarte mulţi oameni au uitat, iar alţii nu au ştiut niciodată că, până târziu, în secolul al XIX-lea, ceea ce românii numeau generic „Ţara Românească” era pentru orice străin „Valahia” (cu diferite variante de scriere şi pronunţare). Datorită acestei constituiri târzii a statului român modern şi a impunerii denumirii oficiale de România abia în a doua parte a secolului al XIX-lea, mulţi autori străini au rămas derutaţi în legătură cu dualitatea numelui de Valahia-România şi de valah-român. S-a spus şi s-a scris adesea că numele de România a fost «inventat» sau folosit pentru prima oară de către un autor grec, Dimitrie Philippide, pe la 1816, când el publica la Leipzig lucrările Istoria României şi Geografia României, referindu-se în linii mari la spaţiul vechii Dacii traiane“, scrie rectorul UBB.
Termenii de „Rumânia/România“, folosiţi în vechime în paralel cu „Vlahia/Valahia“
Istoricul susţine că România nu este decât „o formă a denumirii de Ţara Rumânească/ Românească, adaptată timpurilor moderne“ şi că numele de Rumânia/ România a circulat în trecut în paralel cu denumirea de Vlahia/ Valahia.
„Se ştie sigur, din vechi izvoare, că Moldova, Banatul, Făgăraşul, Maramureşul etc. erau numite uneori şi terrae Valachorum sau Valachiae/ Vlachiae/ Volachiae, adică «ţări ale rumânilor». Aici, între Dunăre şi Carpaţii Meridionali (sau Alpii Transilvaniei, cum le ziceau occidentalii), s-a format la cumpăna secolelor al XIII-lea şi al XIV-lea, prin reunirea mai multor Vlahii, prototipul statului românesc medieval, adică Valahia Mare sau Ţara Românească. (…) Numele de Ţară Românească este absolut identic cu acela de Românie“, afirmă Ioan-Aurel Pop.
În susţinerea ideii sale, istoricul precizează că „aşa cum pentru oricine denumirea de Germania este sinonimă cu cea de Deutschland (care, tradusă literal în româneşte, înseamnă „Ţara Germană” sau „Ţara Germanilor”), tot aşa numele de Ţara Rumânească/ Românească nu poate fi decât un sinonim al denumirii de Rumânia/ România“.
„Dacă England (tradus literal „Ţara Anglilor”) este un sinonim perfect al denumirii de Anglia, dacă Scotland („Ţara Scoţilor”) este totuna cu Scoţia şi dacă Magyarország („Ţara Maghiară”) este numele oficial actual al Ungariei, nu vedem de ce şi cum am putea susţine că între numele de „Ţara Românească” şi cel de România ar fi vreo deosebire de esenţă? De altminteri, chiar şi astăzi, românii, mai ales în mediul rural, când se referă între ei, în limbaj colocvial, la statul român, nu spun România, ci „Ţara Românească“, susţine academicianul.
„Prin urmare, pentru români, numele de Rumânia/România nu este decât o formă a denumirii de Ţara Rumânească/ Românească, adaptată timpurilor moderne, dar extrasă din trecut, cu rădăcini în trecut şi justificată de istorie“, mai explică istoricul clujean.
Denumirea de „Romania“ este atestată de timpuriu în legătură cu spaţiul dunărean (scrisoarea lui Auxenţiu de Durostorum, dată în jurul anului 383). Rectorul UBB aminteşte de un izvor din secolul al XVI-lea evidenţiat de istoricul Şerban Papacostea care dovedeşte, fără vreun dubiu, că românii (şi anumiţi cunoscători străini) îi ziceau Ţării Româneşti „Romaniola“ sau „Romandiola“.
Harta actuală a României
„Izvorul este din secolul al XVI-lea, fiind un memoriu al iezuitului ungur Ştefan Szántó (Arator), prin care se cerea înfiinţarea la Roma a unor colegii pentru diverse naţiuni, între care şi pentru Valachia inferior, quae Romandiola et Romaniola dicitur. Clericul spune că ţara aceasta era vecină cu Transilvania, că se numea odinioară Dacia şi că locuitorii ei vorbesc limba italică coruptă, pe care italienii o puteau înţelege. „Romaniola”/„Romandiola” este un derivat de la Romania, o variantă a acestui nume. Iezuitul ungur spune că „Valahia inferioară este numită Romaniola” şi „Romandiola”, fără să indice de către cine. Se înţelege, însă, că de către locuitorii săi, românii, pe care îi prezintă ca italianofoni/ latinofoni, descendenţi de la Roma. Fireşte, românii nu pronunţau Romania sau Romaniola/ Romandiola, dar iezuitul nu a putut reda în latină anumite sunete (mai ales vocale) specifice limbii române. Faptul că autorul mărturiei de mai sus este maghiar, adică un cunoscător al românilor, este extrem de important, fiindcă el i-a putut auzi pe români cum îi ziceau efectiv celei mai vechi dintre ţările lor. Atestarea pentru secolul al XVI-lea a unei variante a numelui de Romania (Romaniola) în legătură cu Ţara Românească de atunci nu este surprinzătoare. Era firesc să fie aşa, în urma întregii evoluţii istorice. Ţara Românească a păstrat şi prin numele său denumirea poporului pe care-l adăpostea, a conservat cea dintâi, inclusiv sub aspect politic, identitatea românească şi a preluat apoi misiunea de reconstituire a unităţii tuturor românilor“, mai explică istoricul Ioan-Aurel Pop.
Cărturarii italieni, saşi şi greci au folosit numele de „România“ din 1600
Unii istorici credeau că „actul de botez al României“ erau cărţile unor cărturari italieni, saşi şi greci.
„La începutul secolului al XVII-lea, cărturarul raguzan (nr. din provincia Ragusa, din Sicilia) Giacomo Luccari foloseşte deja cuvântul România, denumind astfel Ţara Românească. În secolul al XVIII-lea, acelaşi termen este folosit de cărturarul sas Martin Felmer. La 1816, cărturarul grec Dimitrie Philippide scrie o Istorie a României şi o Geografie a României, în greacă. Multă vreme s-a considerat că aceste cărţi au constituit actul de botez al României, dar astăzi medieviştii descoperă mereu menţiuni mai vechi ale unor termeni asemănători precum Romaniolia“, afirmă profesorul Sorin Mitu, şeful catedrei de Istorie Modernă la Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca.
Articolului îi lipseste esenta si motivatia existentei subiectului/titlului. E doar o înisruire mai mult sau mai putin exactã a unor evernimente si pãreri personale ale unora (sã nu uitãm cã istoria ne-a fost falsificatã în cãrti repetat, ultima datã de bolsevicul talmdian Mihai Roler), fãrã sã puna punctul pe i. Adevãrul e cã limba latinã fiind un dialect dacic (toate dovezile despre tot le gãsesti în monumentala serie internationalã “Noi Arianii Daci”), si stiindu-se de poreclele date nouã de altii (ca “geti”, “traci” etc..), strãinii (numiti si în articol, pe la sfârsit) vãzând cã vorbim aceeasi limbã cu cei din Tracia esticã (numitã “ROMANIA”) azi parte din Bulgaria de est, ei au considerat cã si noi apartinem de cei din provincia romanã “Romania” (din Bulgaria de azi), când de fapt ei apartineau de noi DACII, si nu invers. Excrocul Papa a profitat de ocazie si a coclit un plan criminal de a-l detrona pe Cuza si a instala un rege catolic la noi (Carol), la care i-a cerut sã catolicizeze România si astfel sã fie tara noastrã subordonatã Vaticanului (incl. cu tribut anual dat Vaticanului, cum fãceau toate tãrile catolice, de-aia si incita Vaticanul la urã si rãboaie în Europa contra catolicilor), ceea ce Carol a încercat, dar destul de modest, si nu a reusit, dar a reusit Vaticanul sã ne impunã numele de “Romania” ca astfel sã pretindã cã noi de Roma (Vatican) apartinem si suntem servitorii lor. Hãrti cu Dacia existã în muzeele lumii, de mii de ani si pânã în secolul trecut, când tara noastrã Încã era mentionatã ca DACIA. Apropo. Mihai Viteazu era numit de Vatican si de tirci “Dacul cel rãu” (“Malus Dacus”). Gãsesti toate informatiile astea în seria “Noi Arianii Daci”.
Antiromânii (deci si anti-dacii) profitã de harta asta si pretind cã dacã noi ne numim azi “români”, înseamnã cã suntem emigranti veniti cu pluta din provincia romanã “Romania” din Bulgaria, iar România nu ne apartine, ci trebuie împãrtitã în trei, la rusi, unguri si evrei (neamul antiromânilor care împrãstie rahatul ãsta de dezinformatie). Ei folosesc teoria asta (mai ales javra Dan Alexe, fost agent Mossad, actualmente fugit în Belgia) mereu ca sã ne denigreze neamul si tara. Vezi aici cele 3 poze din postarea asta pe facebook: https://www.facebook.com/photo?fbid=202978052694958&set=pcb.6014912548606222
Iar link-ul din postare dinjos nu e site-ul meu, ci a celui care a fãcut acea serie istorico-politicã.
Bla,Bla,Bla, Bla Bla,Bla, Bla,Bla,Bla. Repeti minciuni ale propagandei criminalilor de la Kremlin si ale ”istoricilor” inculti comunisti. Dacii nu au fost stramosii nostrii. Ei erau foarte inalti, blonsi si cu ochi albastrii. Uitati-va cum arata poporul Roman si vedeti daca exista vreo asemanare. De asemenea despre Geti, Herodot a spus ca erau cei mai drepti dintre Traci, adica cinstiti. Poporul Roman de astasi a cam speriat Europa cu ”cinstea”. Stramosii nostrii au fost colonistii Imperiului Roman. Din acest motiv vorbim limba latina. Imperiul Roman nu a putut sa ii supuna pe Daci chiar daca i-a cucerit. Cam la fiecare 10 ani era cate o revolta, iar Imperiul Roman ii lua sclavi pe toti Dacii din acea sona, femei, barbati, copii, dupa ce ii invingeau. Scrieri vechi spun ca numai la doua revolte au luat cate 150 de mii si i-au dus prima data in Albania de astasi si a doua oara in Britania. Imaginati-va , in 170 de ani de stapanire cati sclavi au luat din Dacia. De asemenea nobilul Venetian de origine Greaca, Markos Antonios Katsaitis, care a scris despre calatoria sa in anul 1742 in Moldova si Valahia, a spus ca Imparatul Aurelian cand s-a retras din Dacia, de frica, ca Dacii sa nu devina din nou o forta de temut care sa puna probleme Imperiului Roman, i-a luat pe toti si i-a trecut dincolo de Dunare in Moesia aducand in locul lor Colonisti Romani. Gasiti acest lucru in cartea ”Saeculum” la pagina 94. Markos Antonios Katsiris si-a facut studiile in Italia, deci a invatat Istoria Imperiului Roman si stia ce spune. El s-a documentat despre trecutul Transilvaniei, Tarii Romanesti si Moldovei pentru ca la comanda Ducelui Venetiei a scris o Geografie a Europei, deci cele ce a afirmat le-a gasit probabil in documente vechi care astasi nu mai exista sau sunt pe undeva uitate. Domnitorul Moldovei de atunci Constantin Mavrocordat l-a verificat pentru a vedea daca informatiile lui despre ce a fost pe teritoriul Moldovei in antichitate, scrise de el in Geografia Europei sunt corecte si a constatat ca sunt. Va rog terminati cu ineptia ca noi suntem urmasii Getilor si Dacilor si cinstiti-va stramosii latini, cetatenii celui mai mare imperiu ce a existat vreodata pe pamant, imperiu ce a adus civilisatie in Europa si in lume. Mandriti-va ca gena Colonistilor Imperiului Roman, nu a putut fi infranta timp de 1800 de ani de nici o natie care a venit pe aceste pamanturi. In final toate, ori au fugit, ori au fost asimilate, ca in final gena Latina sa se ridice din nou. Unde sunt Hunii, unde sunt Gotii, unde sunt Avarii, unde sunt Pecenegii, unde sunt Tatarii, unde sunt Bulgarii, unde sunt Cumanii, unde sunt Turcii, unde sunt Austro-Ungarii, unde sunt Germanii, unde sunt Slavii, unde sunt Rusii sau alte natii care au venit sa stapaneasca aceste pamanturi? Toti au fost invinsi de gena Latina. Voi ii preamariti pe amaratii de Daci, care au fost invinsi si dusi sclavi de stramosii vostrii, ce nu aveau scriere, constructii marete, opere de arta, scoli, poeti, scriitori. Si unele din cetatile lor au fost facute tot de romani, doar sunt scrieri care spun acest lucru. Pentru ce preamariti un popor ingenunchiat de stramosii vostrii? Cred ca nici voi nu stiti. Ce merit au avut ei in desvoltarea omenirii? Nici unul. Radeti singuri de voi ca fiind urmasii unui popor invins in loc sa fiti mandrii de gena voastra care nici astasi nu a fost invinsa de nimeni, ci a cuprins jumatate din planeta. Roma si astasi conduce prin Vatican 1,5 miliarde de oameni de pe acest pamant. Ca sa intelegeti ca noi poporul Roman nu avem aproape nimic de-a face cu Dacii si ca ati fost mintiti de ”istoricii comunisti” care de fapt s-au ocupat cu mistificarea istoriei si mintitul, va pun un link cu un studiu genetic al ADN-ului, facut pe majoritatea populatiei pamantului in 2014 in care se arata ca populatia de pe teritoriul Romaniei nu are decat 0,4% gena Daca (Dai este numita Gena Tracilor in Genetica. Dacii erau din neamul Tracilor). Dati click pe punctul rosu de pe harta Romaniei si in dreapta vor aparea doua tabele. In ele ce este bifat cu albastru sunt genele majoritare din ADN-ul romanilor, iar cele ne bifate sunt genele minoritare. Genele majoritare au fost gasite la toti cei 1400 de romani de pe tot cuprinsul tarii ce au participat la studiu, cele minoritare numai la unii din ei. Romanii invata la scoala o istorie mincinoasa care le ascunde ca sunt urmasii colonistilor adusi aici de Imperiul Roman. Pentru ca erau rasisti, ne suportand sa fie sub conducerea altor neamuri Dacii se revoltau si Romanii i-au exterminat aproape complet. http://admixturemap.paintmychromosomes.com
România a fost, este și va fi aici ,indiferent ce vor sau zic unii și alții.
Stimați Cititori, Stimați Iubitori de Istorie şi Adevăr,
Românii sunt… in cea mai mare masura un popor migrator, la origine nomad! Românii nu sunt aproape deloc urmasi ai dacilor sau ai romanilor asa cum se prezinta acest mit super-enervant, in contradictie totala cu realitatea istorica dar si cu realitatea din prezent a Țării!
Românii sunt, de fapt, intr-o foarte mare masura urmasii unor popoare turcice si turanice: Cumani, Uzi şi Pecenegi !!!
Aceste popoare turcice care au venit aici pe teritoriul României au determinat apoi apariția Țării Româneşti etc. etc.
Ele au dat naştere poporului român modern (şi au inclus şi un element slavon, de origie slavă)
Limba română a fost, să nu uităm, latinizată şi relatinizată etc… (acuma şi înțelegem mai bine de ce!)
“Cineva” mereu a dorit să ascunde oamenilor aceste lucruri, aceste adevăruri… insistând orbeşte pe legenda descendenței daco-romane …
Românii, sunt, prin urmare, urmaşii cumanilor, pecenegilor, şi uzilor care s-au amestecat cu alții pe care i-au întâlnit aici când au venit din Asia Centrală, şi au adoptat ortodoxismul pentru că apoi au început conflictele cu Regalitatea Maghiară Catolică, deja “europenizată” bine la acea vreme…
Aşa că, poate acum vom înțelege mai multe lucruri uneori inexplicabile ce țin de România (care se numea Cumania Neagră, Muntenia şi Moldova pe atunci) şi de Români.
Aşa că folosiți numele corect al Țării de “Cumania” şi mai lăsați naibii balivernele cu dacii şi romanii care oricum au dispărut demult!
“Omul devine abia atunci liber când descoperă Adevărul, pentru că aceasta este menirea sa!”
Unii preferă însă din păcate să propage mai departe mituri, legende, neadevăruri, fie din lipsa de erudiție, fie din frica de Adevăr, fie din diverse alte motive…
Dar Adevărul va triumfa mereu!
Cu deosebit respect,
Decebalus