Specialiştii Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe au datat mai multe descoperiri arheologice în urma săpăturilor din ultimii ani din zona Arenei Sepsi din municipiu. Arheologii au gasit mai multe schelete ale unor cai care ar aparține vestigiilor de la finalul ecopii bronzului, din 1200-1800 î.e.n.
„În intervalul 2019-2020, la marginea nordică a oraşului Sfântu Gheorghe din judeţul Covasna, au fost întreprinse săpături de salvare de mare amploare în situl de la Arcuş-Hosszu, unde s-au descoperit scheletele a opt cai, în contextul unor depuneri rituale. Caii au fost prevăzuţi cu harnaşament specific secolelor XIX-XVI î. Hr. Majoritatea vestigiilor descoperite (în proporţie de peste 90%) aparţin perioadei de sfârşit a epocii bronzului, aşa-numitei culturi Gava, care poate fi datată între c. 1200 şi 800 î.e.n.”, au scris reprezentanții muzeului pe Facebook.
Unele dintre cele mai inedite descoperiri sunt piese de harnașament, psalii de zăbale, dar și scheletele cailor pentru că acestea au fost depuse într-un mormânt, ceva neobișnuit în zona vestică a Carpaților și până în Câmpia Panonică.
În campania din 2020 s-au mai gasit încă trei morminte de cai, iar fiecare avea câte două sau patru psalii.
„Una dintre acestea avea o formă neobişnuită pentru această parte a Europei. Şi anume o piesă discoidală, prevăzută cu un vârf. Acest tip de obiect este cel mai des întâlnit în zona Uralilor, în cadrul culturii Alakul. Ce ne povestesc aceste descoperiri ieşite din comun? În primul rând, răspândirea complexelor de acest fel ne arată că nu este vorba despre un fenomen izolat. Între c. 2100/2000 şi 1400/1300 î. Hr. din Kazahstan până la Carpaţi şi Pelopones regăsim astfel de morminte. Oasele de animale ne furnizează date despre perioada de timp în care aceste înmormântări au fost făcute. Astfel pe baza datărilor radiocarbon se poate afirma faptul că depunerile de cabaline s-au practicat o perioadă destul de largă de timp, între c. 1750 şi 1500 î.Hr. Analogii pentru astfel de complexe găsim mai ales în cadrul stepelor eurasiatice, adică în ecoregiunea vastă de stepă a Eurasiei, cu ierburi mici de la est de Munţii Urali (Câmpia Siberiei de Vest) şi la vest de aceştia (Câmpia Europei de Est), în mormintele princiare, unde pe lângă cai s-au descoperit şi fragmentele unor care, probabil de luptă. Acest fapt sugerează că întreţinerea, dresarea şi folosirea animalelor era privilegiul elitelor, adică a unor persoane care aveau resursele necesare pentru astfel de activităţi prestigioase”, a spus arheologul Puskas Jozsef.
Nu există dovezi care să atesteze că acei cai aparțineau cuiva, dar arheologul crede că erau în proprietatea unor oameni înstăriți.
Materialele descoperite se află în patrimonial Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe. În august, scheletele au fost cercetate de o echipă mixtă la care au participant și studenți din Germania.