Descoperire unică într-o râpă: Un fildeș de mamut lânos, care a intrat în patrimoniul cultural național

Spread the love

Un incisiv superior aparţinând unui mamut lânos, contemporan cu populaţiile de homo sapiens, cu primii oameni moderni, a fost descoperit într-o ravenă din comuna Săpoca, potrivit Știrile ProTv. În data de 15 ianuarie, instituţia de cultură a fost sesizată despre descoperirea fragmentului. Miercuri, 29 ianuarie, a fost extras din sol, cu ajutorul autorităților, apoi a fost predat spre conservare Muzeului Județean Buzău.

Această descoperire unică prin dimensiune a intrat în patrimoniul cultural naţional administrat de muzeu. El este foarte rar în zona de sud şi sud-est a României. Fildeşul provine de la o specie de mamut lânos din perioada Pleistocenului târziu.

„Este vorba de un incisiv, un fildeş care provine de la un exemplar de mamut lânos, reprezintă până în prezent cea mai mare piesă de paleofaună din patrimoniul instituţiei noastre. Piesa a fost recuperată de pe teritoriul comunei Săpoca. Ea a ajuns miercuri la Muzeul Judeţean Buzău, urmează să i se aplice măsuri de conservare primară, iar pentru a o expune, ţinând cont de dimensiunile ei, va trebui să facem un mobilier de expunere destinat. Are o dimensiune în desfăşurare de 120 cm. Astfel de piese sunt extrem de rare în zona de sud şi sud-est a României. Mulţumim domnului primar de la Săpoca pentru că ne-a oferit suportul necesar pentru a recolta piesa, a fost găsită într-o ravenă de către un cetăţean”, a declarat, pentru Agerpres, directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache.

Fildeşul descoperit poate să ofere detalii, în ceea ce privește climatul şi mediul înconjurător în care trăia la acel moment exemplarul de mamut.

‘În momentul în care găsim urme ale unor specii de animale, putem vorbi și despre mediul înconjurător și condițiile existente în care au trăit ele…În ultimele 2,6 milioane de ani s-au succedat mai multe glaciațiuni și intervale mai calde. În Pleistocenul târziu mamutul lânos apare în intervalele reci. Acum nu trebuie să ne imaginăm că totul era acoperit de gheață. Erau suprafețe acoperite total, calota glaciară scandinavă acoperea complet Peninsula Scandinavă și o parte din nordul Germaniei și Poloniei, o parte din nordul Marii Britanii, a Olandei. Mai la sud, în zona noastră au existat ghețari alpini. Climatul era mai rece, probabil cam cu 5-6 grade față de cel din prezent. Peisajul arăta puțin altfel. Mamutul lânos are un tip de vegetație caracteristic, trăia în așa numită stepă a mamutului, nu prea existau copaci, arbuști, în schimb era zăpadă destul de multă, un climat care permitea existența vieții și a omului’, a mai subliniat Ștefan Vasile.

În patrimoniul Muzeului Județean Buzău se regăsesc mai multe fragmente osteologice provenind de la diferite tipuri de mamuți, primele intrând în colecție în anul 1972. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *