Povestea fascinantă a Coifului dacic de la Coțofenești. Comoara găsită în pădure, luată acasă de doi copii. NU a fost folosit pentru adăparea găinilor

Spread the love

Coiful Dacic de la Coțofenești are o poveste fascinantă și plină de întorsături. Dezvăluit de o ploaie torențială la rădăcinile unui copac, a fost luat acasă de doi copii. Vândut de tatăl lor, după ce preotul i-a spus că e de aur, a fost recuperat de statul român. În urmă cu patru zile, la aproape 100 de ani de la descoperirea lui, coiful de aur a fost furat dintr-un muzeu din Olanda, unde era expus fără pază.

Bătrânii din Coțofenești ne-au dezvăluit locul în care a fost găsit coiful de aur. Este vorba despre o poiană greu accesibilă din satul prahovean.

Maria Colciar, jurnalist Digi24: După un drum anevoios de aproape o oră pe cărări de pădure, am ajuns în această poiană, în care se presupune că a fost găsit coiful de aur, în urmă cu aproape 100 de ani. Acesta ar fi fost observat la rădăcina unui copac de doi copii care se aflau cu animalele la păscut. Copiii n-au știut ce descoperire uriașă au făcut. S-au jucat cu el și apoi l-au luat acasă.

Gigi Popa, localnic din Coțofenești: N-au știut despre ce este vorba, l-au luat, s-au jucat cu el, fotbal, dădeau cu piciorul… copiii sunt inventivi, și l-au luat acasă. L-au dus la părinți, au văzut despre ce e vorba, n-au știut nici părinții lor care și cum și l-a pus frumos acolo la păstrare, pe o cotineață, ca să nu-l arunce.

Un preot, care a vizitat familia de Bobotează, a văzut coiful. Și-a dat seama că este de aur și a anunțat autoritățile. După ce a aflat că obiectul este valoros, tatăl copiilor l-a vândut unui negustor pe o sumă uriașă pentru acea vreme.

Gigi Popa, localnic din Coțofenești: Când și-a dat seama preotul de situație, s-a dus imediat la cel care l-a luat și a anunțat autoritățile și s-a dus și l-a luat. Și-a rămas în amintirea moșilor și strămoșilor noștri.

„Nu trebuia plimbat”

Oamenii spun că, indiferent de situație, tezaurul ar fi trebuit să rămână în țară, sub paza strictă și dacă cineva străin vrea să-l vadă, să vină în România să-l admire.

Gigi Popa, localnic din Coțofenești: Era bine să fi rămas la locul lui. Nu trebuia plimbat. E normal, avem și noi afară diaspora, lume, români plecați să vadă așa ceva. Dar trebuia o pază sigură, să nu se fure. Pentru că au furat o avuție a țării. Costică Mărăcineanu, localnic din Coțofenești: Treaba e că nu trebuia luat de la noi și dus acolo, fără pază acolo, fără nimic. Adică la noi arată cum e dus cu jandarmii și cu arme când l-au scos de acolo și acolo îl lasă noaptea așa… E ceva important pentru noi. E o comoară a țării, nu trebuia dat. Localnicii cred că tezaurul dacic a fost furat la comandă.

Tina Stan, localnică din Coțofenești: Tot noi, românii. Au pus la cale să-l scoată de aici, din țară. Poate Dumnezeu ni-l va aduce înapoi, să ne bucurăm de el. Coiful dacic de la Coțofenești a fost furat în urmă cu patru zile de la Muzeul Drents din Assen, Olanda. Patru piese din expoziția muzeului au fost sustrase: trei brățări dacice și coiful. Hoții încă nu au fost prinși.

Coiful de la Coțofenești, artefactul de o valoare inestimabilă furat în noaptea de 24-25 ianuarie 2025 de la expoziția organizată în Muzeul Drents din Assen-Olanda împreună cu trei brățări dacice extrem de prețioase, a avut parte, de-a lungul timpului, de tot felul de relatări, cu date consemnate din diverse surse.

Gândula descoperit-o, chiar la Coțofenești, pe descendenta din neamul lui Traian Simion, descoperitorul Coifului dacic, Marioara Mânzicu, a cărei declarație face lumină în toată povestea legată de modul în care a fost găsită această piesă extrem de importantă din tezaurul românesc.

Doamna Mânzicu a urmărit cu tristețe lungul șir al informațiilor din mass media legate de spargerea spectaculoasă de la muzeul olandez, dar și declarațiile autorităților române referitoare la incident și la istoria Coifului dacic.

Cel mai mult au intrigat-o afirmațiile unor istorici care au susținut că “familia celui care a găsit coiful dacic l-a folosit inclusiv ca adăpătoare pentru găini, a fost aruncat pe coteț și chiar pus într-un par în gard”, dar și informația privind descoperirea coifului dacic de la Coțofenești, transmisă de către directorul Muzeului Național de Istorie, despre care Marioara Mînzicu susține că “niciuna dintre ele nu corespunde realității”.

Bunicul Marioarei Mînzicu (care are 73 de ani), a fost Alexandru Simion. Acesta a fost tatăl Ioanei (Vâlsan prin căsătorie -n.a.), al Elenei,  al lui Vasile și Traian Simion.

Unul dintre acești băieți, Traian, este cel care a găsit Coiful dacic la Coțofenești. Mama Marioarei Mînzicu a fost Elena Simion, sora lui Traian, și cea mai mică dintre frați. Traian Simion, cel care a descoperit Coiful de la Coțofenești a murit pe front, în timpul celui de-al doilea război Mondal, la bătălia de la Cotul Donului.

Iată ce a declarat Marioara Mînzicu, descendentă din neamul Simion, despre Coiful de la Coțofenești, datele pe care le deține fiind cele mai fidele realității timpurilor în care a fost descoperit inestimabilul artefact:

“Realitatea celor petrecute la data descoperirii coifului dacic și ulterior acestei date, respectiv cea a predării către Ministerul Cultelor și Artelor de la acea vreme, a fost analizată în perioada 1982-1983 de către dl. Florian Georgescu (directorul Muzeului Național de Istorie a României în perioada 1971-1984), care personal a preluat relatările mătușii mele Ioana Vîlsan.

Ioana Vâlsan (fostă Simion), este sora unchiului Traian Simion, cel care a descoperit Coiful dacic. Aceste consemnări probabil se regăsesc în analele Muzeului Național și puteau fi studiate înainte de a face declarațiile necorespunzătoare.

Din cele comunicate mie de mătușa mea (sora lui Traian Simion) și, ulterior, de către mama mea, în vara anului 1928, Traian Simion se afla cu animalele la păscut și atunci a observat «o licărire ce venea din pământ», ceea ce i-a atras atenția. Cu un lemn s-a apucat să scormonească pământul si a scos la iveală ceea ce astăzi este denumit Coiful de la Coțofenești”, spune Marioara Mînzicu.

Urmașa descoperitorului celebrului coif spune că artefactul nu a fost folosit niciodată drept adăpătoare pentru găini, așa cum a susținut directorul Muzeului Național de Istorie.

„Copil fiind, Traian Simion împreună cu fratele acestuia, Vasile Simion și ceilalți copii au luat coiful și l-au spălat în râul din apropiere, după care Traian l-a pus pe cap și așa a mers către locuința sa. A fost văzut astfel de către un sătean care, recunoscând probabil în acest obiect o posibilă valoare a acestuia, l-a rugat să i-l dea, iar la refuzul lui Traian, a rupt o parte din calota coifului.

Atunci când Traian a scos coiful din pământ, bucăți mici care erau desprinse din calota coifului au fost luate de ceilalți copii. După ce a ajuns Traian cu coiful acasă, acesta a fost pus sub o masă, în casa părinților lui, Andrea și Alexandru Simion. Coiful nu a fost folosit pentru adăparea găinilor sau să fi fost sprijinit în vreun par, așa cum a declarat directorul Muzeului Național.Mătușa și mama mea mi-au spus că erau impresionate de lumina pe care o reflectau razele lunii în coiful care se afla în camera acestora. Copiii din sat care luaseră bucăți din coif, au apărut la școală având aplicați pe îmbrăcăminte «năsturași»  confecționați din bucățelele pe care și le însușiseră.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *